Nu există nişte reguli clare care trebuie respectate în toate unităţile medicale, însă spitalele care se respectă au dispozitive speciale de contenţionare a bolnavilor care au şi afecţiuni psihice Sursa: VLAD STĂNESCU
1 /.
Cazul copiilor din Spitalul Judeţean Buzău, legaţi de mâini şi de picioare cu tifon, şi care, conform secretarul de stat Raed Arafat, „au fost trataţi inuman de personalul unităţii”, pune în discuţie o problemă de care cadrele medicale se lovesc zi de zi: nu există o procedură unanim acceptată după care bolnavii cu probleme psihice pot fi imobilizaţi.
„Există un ordin mai vechi al Ministerului Sănătăţii care se referă la contenţionarea pacienţilor în spitale, însă face referire mai ales la persoanele cu handicap. Fiecare spital îşi face în fapt propriile reguli. Există dispozitive speciale, cu anumite curele care să împidice rănirea, însă nu sunt peste tot”, comentează profesorul de pediatrie Alin Stănescu, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului. El atrage atenţia asupra faptului că e foarte complicat să îngrijeşti în spitale copii abandonaţi, care au şi probleme psihice, în condiţiile în care personalul este extrem de redus.
La Constanţa, în schimb, se merge pe modelul internaţional de „con tenţionare a pacienţilor nounăscuţi şi pediatrici”, preluat de la Universitatea Iowa. Pentru copii, există dispozitive de protecţie braţ gonflabile , manşete de imobilizare a braţului, mănuşi şi dispozitive de înfăşare.
Se leagă dacă nu se poate altfel
Regulile spun însă că dispozitivele pot fi utilizate doar când alternativele nu sunt suficiente, acestea fiind „activităţile amuzante, implicarea directă a părinţilor în îngrijirea pacientului şi activităţi ale organizatorilor de profil”. Standardul impune ca „necesitatea contenţiunii continue să se evalueze la cel puţin 2 ore”.
„La noi se face medicină în tranşee” @