Deşi efectele crizei financiare mondiale s-au resimţit, inevitabil, şi în România, părerile privind existenţa unui blocaj bancar pe piaţa românească sunt împărţite. Tot mai multe Deşi efectele crizei financiare mondiale s-au resimţit, inevitabil, şi în România, părerile privind existenţa unui blocaj bancar pe piaţa românească sunt împărţite.
Tot mai multe firme, dar şi populaţia, spun că băncile nu mai sunt atât de darnice în ceea ce priveşte acordarea de împrumuturi din cauza neîncrederii induse de criza mondială, dar şi a lipsei de lichidităţi.
La toate acestea se adaugă şi noile norme de creditare menite să constrângă accesul românilor la împrumuturi. În timp ce românii şi-au pus pofta în cui de la cumpărat case, activitatea firmelor este tot mai afectată de stagnarea creditării.
Pe de altă parte, bancherii consideră că blocajul este unul de ordin tehnic şi este determinat de nehotărârea clienţilor, în aşteptarea noilor norme de creditare. “Vedem un anumit grad de nehotărâre care există acum şi la nivel de clienţi”, spune Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). De lipsă de lichidităţi nici nu poate fi vorba, spun bancherii.
Totuşi, banca centrală a injectat în piaţă, în luna octombrie, 3,5 miliarde de lei, devenind creditor net al sistemului bancar. Cert este că ritmul de creştere al creditării s-a redus de la 63,4% în iunie la 50,5% în septembrie, iar la sfârşitul acestui an este aşteptată o temperare de până la 25-30%.
Creşterea restanţelor îngrijorează
Deşi românii s-au îndatorat excesiv în ultimii ani, gradul de neperformanţă al împrumuturilor este încă unul redus. Ponderea restanţelor înregistrate de populaţie în totalul creditelor contractate era de doar 1,04% la finele lunii august.
Deşi ponderea împrumuturilor restante este înc
