Termenul de "purificare etnica", pe care toata lumea il spera uitat dupa incheierea crizei bosniace, revine in actualitate pe fondul actiunilor atribuite militiilor arabe proguvernamentale din Darfur. Provincia sudaneza Darfur a fost - si, din pacate, ramine teatrul uneia dintre cele mai grave crize umanitare din istoria Africii si a lumii. Un teritoriu de intindere comparabila cu cea a Frantei si locuit de peste cinci milioane de oameni este afectat, de aproape cinci ani, de conflicte intre diverse factiuni inarmate, in conditiile in care guvernul central sudanez s-a manifestat mai degraba ca parte in conflict, decit ca mediator si garant al ordinii. O misiune de mentinere a pacii initiata de Uniunea Africana (UA) s-a dovedit incapabila sa-si atinga obiectivele, in primul rind pentru ca pacea nu a fost niciodata cu adevarat atinsa, pentru a fi mai apoi mentinuta. In prezent, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) se pregateste de implicarea directa in vederea pacificarii provinciei, intr-o formula novatoare, in sensul ca eforturile ei nu le exclud, ci le completeaza pe cele ale UA. La inceputul lunii iunie a anului viitor, aceasta misiune hibrida in Darfur (UNAMID) ar trebui sa fie, in mare masura, operationala. Va fi vorba de circa treizeci si sase de mii de militari, cea mai mare desfasurare de forte realizata vreodata in scopuri umanitare, cu observatia ca UNAMID este plasata sub capitolul VII al Cartei ONU, in sensul ca are mandatul de a combate prin forta orice incercare de a perturba eforturile internationale de asistenta umanitara. Situatia din Darfur este interpretata, corect, drept o amenintare la adresa pacii si securitatii internationale, intrucit aceasta din urma are drept referential securitatea umana. Iar in Darfur exista voci care avanseaza termenul de genocid (este cazul guvernului SUA) sau pe acela de crime impotriva umanitatii care frizeaza genocidul (