O parcelă mai mică de un hectar, o vacă şi două oi dacă ai noroc. Aşa arată o fermă tipic românească, una dintre cele 1,9 milioane de exploataţii care au un teren atât de mic încât proprietarii nu pot primi plăţi pe suprafaţă.

Vezi cum isi vand agricultorii europeni produsele

Per total, România are peste 4,2 milioane de ferme, din care peste 63% sunt unităţi mici care produc doar pentru autoconsum. În aceste condiţii, tot mai multe voci oficiale de la Bruxelles le sugerează agricultorilor să-şi modernizeze fermele şi să se asocieze pentru a putea rezista pe piaţă.

„Comisia Europeană susţine asocierea producătorilor, însă în România agricultorii sunt reticenţi, tocmai pentru că au trecut printr-un proces de colectivizare masiv şi acum este greu să se mai gândească la asociere", a declarat Dacian Cioloş, Comisarul european pentru Agricultură, prezent, la Sibiu, în cadrul conferinţei dedicate fermelor de semi-subzistenţă din Uniunea Europeană. Un exemplu sunt proprietarii de podgorii din Germania care se asociază pentru producţia de vin. Cioloş mai spune că nu reducerea numărului acestor ferme este soluţia ci orientarea lor spre economia de piaţă.

Revigorarea pieţelor ţărăneşti

Şi în Bulgaria fermele mici reprezintă 94% din tipurile de ferme existente aici, în condiţiile în care suprafaţa medie a unei exploaţii este de 4,25 de hectare. Una dintre metodele pentru restructurarea fermelor şi producţia pentru economie este revigorarea pieţelor ţărăneşti, după cum susţine Comisarul Cioloş. El admite totuşi că este în responsabilitatea administraţiilor locale să le facă fermierilor loc în pieţele orăşeneşti. În prezent, majoritatea celor care vând aici sunt samsari. Şi asta pentru că producătorii fie vând roşiile şi merele pe marginea drumului, în lipsa spaţiilor de depozitare, fie intermediarilor, de cele mai multe ori fără acte. În aceste condiţ