Fotbaliştii români au tot mai puţine drepturi. Sunt neplătiţi, înjuraţi, ameninţaţi, iar unii ar vrea să le interzică şi să-şi strige supărarea. Rapidiştii şi bistriţenii ştiu cel mai bine ce înseamnă a fi fotbalist la un club în insolvenţă. Rapidiştii sunt neplătiţi de luni de zile, iar datoriile li s-au redus fără voia lor la 10%. Aşa că au decis să protesteze la meciuri. Bistriţenii sunt chiar mai prost plătiţi, dar probabil că nu mai au puterea nici să strige. Oricum pare inutil, iar insolvenţa începe să semene cu sclavia, exact cum scrie pe tricourile de protest. Giuleştenii mai cred însă în miracole şi trag de timp dinainte de începerea jocului pentru a atrage atenţia. E ora 19:00, dar meciul întârzie. Televiziunea care transmite partida preferă să dea un promo. Echipele n-au ieşit pe teren! Au apărut după 8 minute, a Rapidului cu bannere şi tricouri inscripţionate, iar meciul a început cu 10 minute mai târziu decât ora programată. După ce şi-au încheiat datoriile de sindicalişti care vor să evite sclavia, cei 22 de jucători s-au apucat de fotbal.

Grigorie, decisiv

La rapidişti nu s-a văzut deloc că au fost mai mult în grevă decât la antrenamente, în ultimele zile. Au controlat începutul de joc, dar fără convingere în atac. „Copiii” lui Manea au uitat de insolvenţă după 20 de minute. Bucur a tras lamentabil, singur cu Peçanha, pentru ca acelaşi portar să blocheze şuturile lui Antonache (23) şi Radu (27), uitând şi el că nimeni nu l-a băgat în seamă când era în grevă. A urmat apoi meciul lui Dolha cu foştii coechipieri. L-a blocat pe Roman (30), iar apoi s-a întins serios la reluările cu capul ale lui Herea (36) şi Grigorie (45).

Pancu a ratat voleul din 6 metri, la cea mai mare ratare din repriza secundă (58). Giuleştenii nu s-au lăsat însă şi au insistat, chiar dacă fazele de poartă au fost rare. O săptămână de coşmar s-a încheiat bine