Pregătirea vaselor pentru post, primenirea gospodăriei, spălatul părului cu apă fiartă cu busuioc, sfinţirea mâşişorilor, sacrificarea mielului, închistrirea ouălor, scăldatul în Vinerea Mare, cusutul cămăşilor pentru noaptea de Învierea şi spălatul pe faţă cu apă în care a fost puse un ou roşu şi un bănuţ, sunt tradiţii specifice Bucovinei pe care credincioşii le respectă pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a avea recolte bogate. Tradiţiile specifice sărbătorilor pascale din judeţul Suceava aveau menirea de al pregăti pe credincios pentru a spiritul sărbătorii. Oamenii credeau că dacă respectă tradiţiile moştenite din bătrâni vor fi sănătoşi tot anul şi vor avea recolte îmbelşugate. „Celebrarea Sărbătorilor Pascale, prin credinţele populare dominate de acte purificatoare, de practici obligatorii sau interdicţii, îl pregăteau pe om pentru spiritul sărbătorii, pentru înnoirea timpului, pentru o existenţă sub auspicii benefice, de sănătate şi belşug”, a explicat Violeta Enea, şefa secţiei de etnografie a Muzeului Bucovinei. Astfel, Postul Mare, cunoscut în popor ca Păresimile, începea cu „lunea curată” în care se făcea spolocania, ritual de purificare la început de post. Toată familia mânca în această zi doar borş de putină pentru curăţirea trupului, iar toată săptămâna se consumau doar preparate nefierte, fructe uscate, murături. „Marţea curată” era ziua când se spălau vasele cu leşie, un amestec de cenuşă şi apă fierbinte. Vasele erau astfel pregătite pentru mâncărurile de post. Până în Săptămâna Patimilor tot spaţiul înconjurător, casa, anexele gospodăreşti, curtea erau curăţate şi primenite. Săptămâna Mare începe de la Florii, sărbătoarea creştină a Intrării Domnului în Ierusalim, în amintirea căreia se duc la biserică mâţişori sau crengi de salcie pentru a fi sfinţite. Fetele se spălau pe cap cu apă fiartă cu busuioc pentru a avea păr frumos şi a fi iubi