Aproape 7 la sută dintre femeile din România acceptă, anual, recoltarea de celule stem la naştere, scopul final al acestor donări fiind, în prezent, doar cel al transplantului, şi nu tratarea unor boli, susţine conducerea Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS).

Celelalte idei, potrivit cărora celulele stem ar ajuta la vindecarea oricărei boli, sunt afirmaţii neştiinţifice, consideră conducerea ARBACS, care a anunţat că acestea vor fi combătute odată cu promovarea Codul de etică profesională în domeniul celulelor stem - lansat, miercuri, în Capitală.

Potrivit ARBACS, piaţa de celule stem din România se ridică în prezent la aproximativ 10 milioane de euro.

ARBACS susţine că trei sferturi dintre companiile de pe piaţa de celule stem fac parte din asociaţie şi acţionează etic.

Abonamentul pentru stocarea în bănci a celulelor stem oscilează între 50 şi 110 euro pe an, iar recoltarea, procesarea şi verificare produselor costă între 700 şi 1.100 de euro.

"Cea mai veche stocare este de şapte ani, iar până acum au fost utilizate celule stem recoltate la naştere într-un singur caz, al unui bebeluş, intervenţia fiind realizată în SUA", a precizat medicul Bogdan Ivănescu, de la ARBACS.

La baza Codului de etică profesională în domeniul celulelor stem stau, potrivit iniţiatorilor, reglementări europene şi interne.

Potrivit codului, părinţii trebuie să fie informaţi în mod obiectiv şi comprehensibil despre criteriile aplicate, pentru a asigura faptul ca recoltarea, transportul şi stocarea sunt realizate în conformitate cu standardele de calitate şi siguranţă legale.

Băncile de celule stem se angajează să informeze părinţii fără întârziere despre orice eveniment apărut în timpul transportului (de la locaţia de recoltare şi până la locaţia de stocare) care ar putea afecta calitatea materialului biologic col