După ce au trecut prin epopeea fondurilor europene, fermierii români mai au nevoie de 50 de ani pentru a ajunge din urmă Polonia la capitolul tehnologie.
România are una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Uniunea Europeană, însă productivitatea este sub media europeană. Situaţia s-ar putea îmbunătăţi dacă agricultorii români ar dispune de utilaje performante şi sisteme de irigaţii.
Marii latifundiari îşi permit să cumpere tractoare şi combine noi, performante, însă arendaşii de talie medie şi micii proprietari de terenuri nu au destui bani. Fondurile europene ar fi trebuit să fie o soluţie pentru ei, numai că birocraţia şi nepăsarea funcţionarilor le-a îngropat visul de a dispune de tehnologii performante. "La noi te omoară birocraţia. Dacă ritmul actual de înnoire a parcului auto agricol se menţine, România va ajunge la nivelul de azi al Poloniei peste 50 de ani", este de părere Mihai Ivaşcu, directorul de marketing al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Utilaje Agricole din România (APIMAR).
Aşa se face că anul acesta polonezii mizează pe o producţie medie de peste 7 tone de porumb/hectar, în vreme ce românii vor trebui să se mulţumească cu 3,95 tone de porumb/hectar, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Rable insuficiente
Jumătate din tractoarele folosite azi au fost produse înainte de 1989. După ce că sunt vechi, utilajele sunt şi prea puţine. România dispune de o suprafaţă de 8,3 milioane de hectare de teren agricol, pe care o lucrează cu o flotă de 175.000 de tractoare, adică un tractor la mai mult de 47 de hectare. Spre comparaţie, în Polonia, un tractor lucrează în medie 0,9 hectare.
Pentru că hăţişul birocratic le blochează drumul către fondurile europene, iar bancherii se tem să-i crediteze, fermierii nu ajung să îşi cumpere utilaje noi. Astfel, în România intră anual doar 1.500 de tractoare noi, iar
