Iulian Roşu (foto, în dreapta) poate fi o comoară pentrustelişti dacă vor avea grijă să-l crească şi să-l forţeze să joace.Are calităţi bune pentru un mijlocaş ofensiv şi asta s-a văzut şicând a jucat luni contra lui FC Comercial, în meciul său de debutla Steaua.
La 17 ani, nu ne vorbeşte de maşini, telefoane, bani, ci defratele lui care face două facultăţi, ceea ce-şi doreşte şi el înviitor. Şi e revigorant să vezi un junior atât de bine educat şicare "să aibă vorbele la el" în permanenţă.
-Iulian, cum te-ai simţit la meciul dedebut?
-Am avut emoţii când am fost anunţat că voi intra. Îmi pare rău cănu s-a câştigat partida, dar ştiu că în această perioadă nurezultatele contează, ci e mai important să acumulezi condiţiefizică.
-Cu cine stai în cameră?
-Cu Tatu. E foarte de treabă. Îmi vorbeşte tot timpul de familialui. Are o fetiţă, şi acum soţia lui e din nou însărcinată, deaceea nu poate să se stabilească la Bucureşti. Îmi povesteşte de peunde a jucat, ai ce învăţa de la el.
-Dar cum vorbeşti cu el, în ce limbă?
-În spaniolă. Am învăţat-o pentru că mă uitam cu sora mea latelenovele.
-Câţi fraţi mai ai?
-Am o soră de 13 ani şi un frate mai mare, de 21. E foarte deştept,face două facultăţi, teologie şi drept. În plus, lucrează şi la uncabinet de avocatură.
-Dar tu cu învăţătura cum stai?
-Aş spune că bine. Am terminat clasa a XI-a la Liceul AlexandruIoan Cuza din Bucureşti cu media 8,14. Intenţionez să urmez douăfacultăţi. Una de management şi ANEFS. Iar după ce mă voi lăsa defotbal vreau neapărat să devin antrenor, pentru că îmi place mult.Dar, deocamdată, trebuie să am răbdare. Nici nu am începutfotbalul....
-Ce ai făcut cu primii bani câştigaţi dinfotbal?
-I-am trimis tatălui meu, care e preot în Bucureşti. De fapt, i-amoferit ca donaţie pentru biserică.