Demolarea Podului CF Băneasa, în vederea reabilitării infrastructurii feroviare pe Coridorul IV pan european, a iscat reacţii dure din partea reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Cultelor Demolarea Podului CF Băneasa, în vederea reabilitării infrastructurii feroviare pe Coridorul IV pan european, a iscat reacţii dure din partea reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC). Aceştia au obligat CFR să refacă arhitectura vechii construcţii, susţinând că podul, monument istoric ridicat în timpul lui Carol al II-lea, a fost pus la pământ în baza unor autorizaţii eliberate pe bandă rulantă de către municipalitate, fără acordul obligatoriu al Direcţiei pentru Cultură. Secretarul general al MCC, Virgil Niţulescu, a arătat, pentru Adevărul, că podul este înregistrat în lista monumentelor istorice C.N.M.A.S.I. din 1992 şi în Lista Monumentelor Istorice, reactualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004, la poziţia 517, codul B-II-m-B-18232, cu denumirea "Podul Băneasa", şi nu cu numele de Podul Mioriţa, aşa cum figurează în evidenţele C.F.R. "De aici a plecat totul. Ministerul Culturii a informat Primăria Municipiului Bucureşti şi Compania Naţională Căi Ferate, cu privire la faptul că pasajul inferior Mioriţa sau podul de cale ferată Mioriţa, cum îl ştiau cei de la CFR, este, în fapt, Podul Băneasa, monument istoric", a explicat Niţulescu. Potrivit oficialilor din Ministerul Culturii, Serviciul Monumente Istorice a avizat cu nr. 56/Z/30.03.2005 documentaţia privind "Reabilitarea şi modernizarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, componentă a Coridorului IV pan european, tronson Bucureşti-Nord Băneasa", dar nu a dat nicidecum undă verde distrugerii podului. "Una dintre condiţiile precizate în acest aviz se referea la obligaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de a prezenta spre avizare, în calitate de investito