Unităţi medicale care au fost renovate sau informatizate cu bani europeni sunt o raritate. Sursa: Vlad Stănescu
Doar nouă spitale şi cu puţin peste 100 de ambulatorii din ţară au obţinut sau sunt în curs de a obţine fonduri europene pentru modernizare. Toate sunt însă din provincie, niciunul din Capitală care, ce-i drept, fiind într-o zonă mai dezvoltată, are la dispoziţie mai puţini bani alocaţi.
"În mod normal, poate accesa fonduri europene orice spital din România pentru formarea de resurse umane, pentru reabilitarea de spitale, pentru informatizare. Pentru accesarea de fonduri pentru dezvoltarea regională este important ca spitalul să fie proprietatea unităţii administrative regionale", lămureşte Vlad Iliescu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătaţii, care s-a ocupat şi de integrare europeană.
Cei care au reuşit să obţină fondurile nerambursabile spun că datorează succesul perse verenţei. Tabăra celor care nu au proiecte accesate, cum e cazul Bucureştiului, explică situaţia prin faptul că finanţarea le-a fost îngrădită.
În acest moment, pentru Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov singurul proiect depus a fost pentru reabilitarea Spitalului Ilfov. Peste 1,4 milioane de euro alocaţi pentru această zonă aşteaptă proiecte pentru finanţare, iar la nevoie suma se poate suplimenta cu 50%.
Vechile policlinici din Capitală, aflate în subordinea primăriei, care în bună parte stau să cadă, ar fi candidate excelente pentru accesarea de eventuale fonduri europene, însă lipsa de cooperare a medicilor care deţin spaţii în ele şi neimplicarea primăriei le menţine în incertitudine.
La capitolul fonduri europene pentru formarea de resurse umane doar 12 proiecte, din peste 120 depuse, au legătură cu sănătatea. În ceea ce priveşte informatizarea, pentru care se pot obţine bani europeni prin Ministerul Comun
