Băncile continuă lupta pentru resursele în euro ale românilor. Cele mai profitabile sunt plasamentele pe termen lung.

Criza Europei Centrale are o consecinţă benefică pentru deponenţii în euro: băncile menţin la un nivel ridicat dobânzile pentru aceste economii.

Reînnoirea liniilor de credit de la companiile mamă este incertă, iar instituţiilor nu le rămâne altă alternativă de finanţare decât economiile românilor.

Maturitatea ideală

Potrivit datelor BNR, băncile încearcă să atragă clienţii spre maturităţi cât mai lungi la depozite. Astfel, dacă la economii de până la un an, inclusiv, dobânda medie oferită de instituţiile de credit era în septembrie de 3,13%, la nivel de sistem, pentru cele care depăşesc această maturitate dobânda este de 3,73%.

Cu toate astea, potrivit unui oficial bancar, "românii continuă să îşi menţină economiile în depozite pe trei luni, care, însă, sunt reînnoite la scandenţă."

Una din explicaţii ar fi că deponenţii nu doresc să-şi blocheze lichidităţile în depozite o perioadă prea îndelungată, pentru a beneficia de condiţiile mai bune de economisire, care ar putea apărea la un moment dat.

Dacă depozitele sunt desfiinţate înainte de scadenţă, titularul primeşte o dobândă foarte mică, aşa că românii încearcă să evite această situaţie şi aleg maturităţi mai mici.

Băncile greceşti conduc topul clasamentului celor mai mari dobânzi, potrivit site-ului conso. ro. Acestea sunt urmate de băncile cu capital românesc. Astfel, pentru depozitele cu maturitate de un an, cele mai bune randamente sunt oferite de ATE Bank, 4,88%, şi Banca Românească, 4,1%.

Randamentele bune primesc şi cei care economisesc pe trei şi şase luni, unde Piraeus Bank şi Carpatica oferă dobânzi de 4,5% şi, respectiv, 4% pe an. Pentru depozitele în lei românii pot spera la o dobândă de cel mult 7,8% pe an.

Ce ar putea urma

Mugu