EXCLUSIV Preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, Mihail Dumitru, susţine modernizarea exploataţiilor mici şi spune că fermierii români vor rezista în economia de piaţă doar prin asociere şi nu prin subvenţionarea masivă a producţiei.
A dat Bruxelles-ul pe Bucureşti anul trecut, după 15 ani în care a lucrat la Comisia Europeană, pentru a accepta un post de ministru al Agriculturii. După nouă luni, timp în care a avut ocazia să vadă cum este de ambele părţi ale mesei de negociere (Bruxelles, respectiv
Bucureşti), Mihail Dumitru, în prezent preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, spune că sectorul agricol autohton este „incoerent ca voce".
Sectorul agricol este divizat
„Am avut percepţia unui sector agricol mult mai structurat. Are doar două componente, vocile celor mari şi ale celor mici, şi e greu să le armonizezi", explică el. Iar cei mici sunt de trei ori mai mulţi, însă au o putere direct proporţională cu dimensiunea terenului aflat în proprietate. Astfel, peste 70% din agricultura rurală nu este integrată în economia de piaţă şi produce tot ca pe vremuri pentru consumul familiei. Dumitru spune că nu susţine eliminarea acestor exploataţii, însă singura cale pentru reducerea importurilor de alimente este tocmai modernizarea şi impulsionarea producţiei acestor ferme. Şi asta în timp ce datele oficiale arată că din cele 4,2 milioane de ferme existente la nivel naţional, circa 1,9 milioane sunt atât de mici încât nu pot primi nici măcar subvenţii pe suprafaţă (terenul agricol este sub un hectar). „Eu am tot spus, în perioada mandatului meu, nu fiţi atât de dependenţi de banii Guvernului, banii de la stat vă pot doar ajuta, dar nu sunteţi competitivi doar pe baza lor", spune Dumitru.
Ce a făcut însă concret fostul ministru? „Am făcut solicitare la Bruxelles, în iunie-i
