Actuala Transalpina, cea mai înaltă şosea din România, s-a născut în anul 1936. Gorjeanul Gheorghe Cuţuliga a fost martor la inaugurarea oficiată în prezenţa regelui Carol al II-lea.
Un muzeu întreg şi-a găsit loc într-o cămăruţă a casei vechi de 115 ani, din oraşul Novaci, în care locuieşte gorjeanul Gheorghe Cuţuliga. Pensionarul pasionat de istorie, în vârstă de 87 de ani, a strâns aici sute de volume şi manuscrise, dar şi o colecţie impresionantă de fotografii vechi. Absolvent al Liceului Militar de Aviaţie şi al Facultăţii de Electromecanică, bătrânul este fascinat de personalitatea mareşalului Ion Antonescu, rezervându-i doar acestuia o bibliotecă întreagă. În aceeaşi încăpere tronează şi un cufăr plin ochi cu misive. „Am strâns sute de scrisori din 1930 până acum. Nu am aruncat niciuna“, mărturiseşte proprietarul.
„Drumul regelui“, poteca pandurilor
Aşezat la biroul său, flancat de portretele unor personalităţi ale Gorjului, dar şi ale mareşalului, nea Predică, aşa cum îi spun apropiaţii, începe să depene povestea celui mai înalt drum din România, care leagă oraşele Novaci şi Sebeş, atingând, în pasul Urdele, altitudinea de 2.145 de metri.
„Pe coama munţilor de aici a fost graniţa cu Imperiul Austro-Ungar. La Obârşia Lotrului, dincolo de Vârful Păpuşa, era vama austriacă. Scrie în monografia Urlaţiului - ca să vedeţi că drumul a existat ca o cărare, probabil pentru cai, pentru transport - că oierii din Mărginimea Sibiului, care veneau cu turmele până aici, în apropiere, se opreau să-şi facă de la noi cumpărăturile“, spune gorjeanul.
CLICK pe poze pentru GALERIE FOTO
Cunoscută drept „Drumul regelui“, Transalpina a fost însă, mai întâi de toate, calea revoluţionarilor. Potrivit lui Gheorghe Cuţuliga, în aceeaşi monografie se precizează că, în 1821, pandurii au traversat Munţii Parâng pe o cărare ca