Într-un moment în care Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil, gândul mă duce la un prelat şi cărturar, din Chişinău, a cărui evoluţie reflectă însăşi treptata desprindere a europenilor, dintre Prut şi Nistru, de o epocă în care limba şi grafia oficială nu erau deloc cea a buneilor lor.
Asta pentru că, sub oblăduirea Patriarhiei Române, în Mitropolia Basarabiei, protoiereul Ioan Ciuntu, teolog şi publicist, paroh al Bisericii “Sfânta Teodora de la Sihla” este un promotor aparte al valorilor naţionale româneşti, dovadă fiind volumul publicat în acest an.
Şi mă refer la cartea părintelui Ciuntu, intitulată “Aşa cum l-am cunoscut”, cel vizat fiind Grigore Vieru.
În paginile ineditei reconstituiri, a evoluţiei publice a marelui poet, acum devenit o suavă amintire, Ioan Ciuntu îşi surprinde cititorii cu descrierea unor momente până acum necunoscute, din istoria redeşteptării naţionale, care continuă şi azi, între Prut şi Nistru.
Şi una din clipele reconstituite cu grijă este cea petrecută pe 19 decembrie 1992, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, când a fost semnat Actul de reactivare a Mitropoliei Basarabiei, la care Grigore Vieru a fost prezent semnând alături de alţi parlamentari, din Chişinău.
Interesant detaliu!
Deci, când există conştiinţă naţională şi voinţă politică adecvată, parlamentari din Chişinău vin în Capitala tuturor românilor şi acţionează conform idealului naţional.
La acel moment, poetul Vieru afirma:
- Părinte, am făcut un lucru bun, important, poate nici nu realizăm acum cât de important. Dar pe cât de mare e această lucrare, pe atât de mare ar putea fi împotrivirea celor care urăsc neamul nostru. Nu ne va fi uşor.
Inedit a fost răspunsul protoiereului mitrofor Ioan Ciuntu:
- Sunt de acord, maestre. Şi veneticii,
