Parlamentarii români şi-au dorit, încă de la începutul acestui mandat, mai multe privilegii dar şi ”protecţie” în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate şi au votat un statut care-i apără, spun ei, de ”abuzuri”. ”Adevărul” a descoperit, în toată dezbaterea ”super-imunităţii”, singurul lucru faţă de care deputaţii şi senatorii nu au avut vreodată imunitate: timpul.
În viteză şi fără o dezbatere publică mai consistentă, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la sfârşitul lunii ianuarie, legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Actul normativ conţine o serie de prevederi care întăresc imunitatea parlamentarilor şi îi protejează pe senatorii şi deputaţii incompatibili. Ajuns la preşedinţie, statutul parlamentarilor a fost întors de Traian Băsescu la reexaminare şi pentru compeltări. Senatorii şi deputaţii au părut că dau înapoi şi renunţă la artiolele care îi protejează excesiv, dar până la urmă, după o dezbatere aprinsă în plen, chiar între parlamentari ai PNL şi PSD, legea a fost retrimisă în comisia de statut. Această agitaţie a deputaţilor şi senatorilor de a-şi proteja funcţiile, în timp ce în alte ţări parlamentarii au renunţat aproape complet la imunitate, lasă impresia că parlamentarul român vrea doar privilegii şi ar vota, la nevoie, chiar şi o imunitate în faţa timpului.
”Timpul oricum trece”
O trecere prin biografiile, dar mai ales fotografiile parlamentarilor care au prins patru sau chiar mai multe mandate arată ce urme lasă timpul pe fizionomia acestora. Unii - precum Ioan Ghişe - au intrat cu trăsături adolescentine pe uşa Palatului Parlamentului dar în câţiva ani înfăţişarea i s-a schimbat radical. Patru dintre demnitari, odată intraţi în Parlament, n-au mai vrut să dea mandatul pe nimic. Árpád-Francisc Márton, Károly Kerekes, Markó Béla, Verestoy Attila şi Bogdan Niculescu-Duvăz sunt singurii parlamentari care au prins toate
