Aproape trei sferturi dintre cele 21.277 de grupuri de întreprinderi care activau pe piaţa românească în anul 2011 sunt controlate de societăţi din străinătate şi doar 5.555 de astfel de holdinguri au capital autohton. Germania ocupă prima poziţie în funcţie de ponderea numărului de salariaţi din aceste entităţi, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
În România, în anul 2011, au fost identificate 21.277 de grupuri de întreprinderi, din care 5.555 de grupuri rezidente şi 15.722 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (101 controlate din interior, respectiv 15.621 controlate din străinătate), se arată într-un comunicat al INS.
Un grup reprezintă mulţimea de întreprinderi legate la un cap de grup printr-o cotă de control real, iar o întreprindere este controlată dacă o altă întreprindere deţine un procent depăşind strict 50% în luarea deciziilor din adunarea generală a acţionarilor, sau care, prin contract, are drept de control.
Oamenii de afaceri români au solicitat în repetate rânduri adoptarea unei legi a holdingului, care ar prevedea în principal posibilitatea ca firma-cap de grup să poată acţiona unitar din punctul de vedere al taxelor, contabilitatea să poată fi ţinută consolidat, iar între firmele membre să se poată transfera resursele astfel încât câştigurile de la una să compenseze pierderile de la alta. Lipsa acestei legi îi obligă pe oamenii de afaceri să apeleze la tot felul de artificii contabile pentru a rezista în hăţişul birocratic.
Predomină comerţul
În anul 2011, 26% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi.
Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România îşi desfăşoară activitatea în comerţ, industria prelucrătoare sau construcţii.
În anul 2011, cel mai mare procent de grupuri de î
