Dacă pentru majoritatea buzoienilor numele lui Nicolae Vaschide nu are rezonanţa pe care acesta ar fi meritat-o, în lumea ştiinţifică are un loc aparte. Savantul născut la Buzău este recunoscut drept întemeietorul psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale.
Nicolae Vaschide s-a născut pe 5 decembrie 1873, în familia unui renumit negustor buzoian al acelor vremuri, State Vaschide. A copilărit într-o gospodărie de pe strada Carol I, care a devenit ulterior strada Independenţei.
După terminarea cursului primar, părinţii l-au înscris la gimnaziul “Tudor Vladimirescu”, astăzi Colegiul Naţional B.P.Hasdeu, instituţie al cărei director era renumitul profesor Basil Iorgulescu. Acesta şi-a dat repede seama de capacităţile intelectuale ale elevului Vaschide şi a decis să-l îndrume spre liceul “Sf. Sava” din Bucureşti. Ulterior, Nicolae Vaschide s-a înscris la Facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Bucureşti. Teza de licenţă, “Senzaţiile vizuale”, a susţinut-o pe data de 10 iulie 1895, fiind premiată din Fondul Hilel.
Şi-a câştigat rapid reputaţia de student conştiincios
Fire studioasă, acesta s-a făcut repede remarcat de profesorii săi care se mirau de temeinicile cunoştinţe ale studentului. Nicolae Vaschide, care pătrunsese adânc în filosofia lui Descartes, Kant, Nietzsche sau Schopenhauer, sub influenţa scriitorului francez Meerger, a înfiinţat un cenaclu la care s-au raliat Radu Rosetti, Mihail Oromola, ex-guvernator al Bancii Naţionale şi avocatul Jean Staicovici.
Întâlnirea cu renumitul psiholog francez, Alfred Binet, pe care l-a cunoscut cu prilejul unor conferinţe susţinute de acesta la Universitatea din Bucureşti, a fost un moment de referinţă al existenţei lui Nicolae Vaschide. Astfel s-a conturat perspectiva desăvârşirii studiilor la Paris, un
