Ioana Morovan, editor
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
Documentatia, evaluarile, creditele bancare: trei "verigi slabe" ale sistemului de gestiune a finantarilor europene. Aceste fonduri sunt prezentate drept colacul de salvare pentru mediul public si privat, pe perioada crizei economice. Ce-i drept, ele sunt o mina de aur ca sursa de finantare, dar se poticnesc in cel putin cele trei obstacole mentionate, astfel incat cu greu pot reprezenta, deocamdata, o solutie.
"Ce solutii de finantare au companiile mici in aceasta perioada?", am intrebat-o pe Mihaela Mitroi, partener PricewaterhouseCoopers, in cadrul unei conferinte de joi, 11 decembrie. Raspunsul, aproape instinctiv, a fost: "fondurile europene". Este adevarat, asa ar trebui sa fie.
Urmatoarele intrebari au venit firesc: dar proiectele se aproba greu si banii vin tarziu, si, in plus, creditele bancare pentru cofinantari se obtin cu dificultate in aceasta perioada! Expertul in fiscalitate a admis: "Totusi, o solutie mai buna ar fi gasirea unui partener pentru afacere. Fondurile de investitii au lichiditati si se afla in cautare de proiecte".
Poate ca, incet-incet, fondurile europene vor fi "retrogradate" oficial din categoria "salvatoarele economiei romanesti". Din pacate. Dar cum se poate ajunge in aceasta situatie? Simplu.
Urmarind problema pe un traseu firesc, ar trebui sa vedem, in primul rand, daca intreprinzatorii si autoritatile pot intocmi proiecte. Numarul proiectelor depuse pana in prezent, conform ultimelor date disponibile, arata ca da: 4.400 proiecte depuse, in aproximativ un an.
Acest numar indica numai dorinta solicitantilor de finantare. Apoi apar intrebarile: au fost ele bine intocmite? Si - in ce domenii au existat de fapt proiecte? Trebuie sa remarcam faptul ca, potrivit acelorasi date, mai putin de 7% dintre ele au fost si apr