În anul 1235 este menţionată „Corona“ care a fost creată de colonişti germani, care s-au aşezat într-o vale lângă vechea colonie românească. Cu timpul s-au clădit mai multe case pe un singur rând şi s-au săpat canale pentru aprovizionare cu apă. Străzile cu două rânduri de case s-au dezvoltat abia mai târziu şi au început să poarte „nume“, scrie casasfatului.ro.

Prima mare acţiune pentru denumirea străzilor a avut loc în anul 1887. Încă de atunci existau plăcuţe în trei limbi: sus ungureşte, la mijloc săseşte, iar jos româneşte. Numerotarea caselor s-a făcut abia dupa trei ani. O noua etapă de denumire a străzilor a avut loc după primul război mondial

Una dintre cele mai vechi străzi din Braşov e strada Târgului. Este atestată în 1520. Denumirea s-a schimbat în 1922 în Piaţa Sfatului, şi s-a păstrat şi în prezent. Pe latura cu Cerbul Carpatin era Şirul Florilor, unde, evident, se găseau flori, iar în continuare până la Biserica Neagră era Şirul Fructelor. Pe latura unde se află acum Banca Naţională se afla Şirul Inului, iar pe partea cu băncile de azi era Şirul Botelor, mai scrie casasfatului.ro.

Strada Porţii s-a numit şi Căldărarilor, de la breasla care avea aici ateliere. S-a numit şi strada Porţii de la poarta care exista la intrarea în cetate (la capătul unde există azi clădirea Modarom). A purtat pentru o scurtă perioadă şi numele Carol II, iar acum e Republicii.

Strada Vămii, devenită Regele Mihai, iar în perioada comunistă 7 Noiembrie, este azi Mureşenilor.

Strada Neagră a devenit pentru puţin timp strada Regina Maria, azi e Nicolae Bălcescu. S-a numit Neagră de la culoarea apei care curgea prin canalul ce aduna resturile de la tăbăcăriile din zonă. Strada Castelului s-a numit Fânarilor – de la breslaşii care fabricau funii, apoi strada Pavlov, iar acum a revenit la vechea denumire, mai scrie sursa citată.

Ţigănia, a cărei