Dispariţia umoristului Dan Mihăiescu a lăsat un mare gol în lumea artistică românească. O spun colegii de breaslă, dar şi publicul care a apreciat textele sclipitoare ale scenaristului. Cum a evoluat, însă, umorul românesc de-a lungul timpului, de la „revista“ lui Constantin Tănase, la viralele de pe internet.
Cea mai importantă figură a teatrului de revistă, care astăzi îi poartă numele, Constantin Tănase a jucat în numeroase spectacole. Satira era nelipsită din scenetele actorului, care a criticat de multe ori realităţiile vremii.
În anii ’70, mari figuri din actorie, muzică, divertisment şi televiziune au creat ceea ce şi astăzi este considerată epoca de aur a umorului românesc. Spectacolele de divertisment regizate de Alexandru Bocăneţ puteau concura oricând cu producţii internaţionale. Artişti precum Toma Caragiu, Anda Călugăreanu, Florin Piersic sau Dem Rădulescu îi ţineau pe români lipiţi de televizoare.
Tot din acea perioadă datează una dintre cele mai cunoscute scenete, „Fabula“, scrisă de regretatul Dan Mihăescu, în care joacă Toma Caragiu şi Mircea Diaconu.
Înainte de a face cuplu pe scenă cu Alexandru Arşinel, Stela Popescu a jucat alături de Ştefan Bănică senior în scenete care au rămas întipărite în memoria publicului.
În anii ’80, Stela şi Arşinel erau regii celebrelor emisini de Varietăţi. Atuul: textele scrise de Mihai Maximilian, soţul actriţei, considerat unul dintre cei mai buni textieri români.
Tot în acea perioadă se năştea în undergroundul studenţesc trupa Divertis, care avea să devină unul dintre cele mai îndrăgite grupuri umoristice timp de mai bine de două decenii.
În perioada de după Revoluţie, confuză chiar şi pe plan artistic, comicul Doru Octavian Dumitru s-a numărat printre preferaţii publicului care umplea până la refuz sălile de spectacole.
@N_P