Deşi la oraş tradiţiile s-au uitat, locuitorii din zona rurală a Banatului încă păstrează obiceiurile de întâmpinare a noului an. Locuitorii din satele bănăţene păstrează tradiţiile de Anul Nou, iar tinerii continuă şirul colindelor început în Ajun de Crăciun. De Anul Nou, bănăţenii continuă seria colindelor, dar apar „Pluguşorul”, unul dintre cele mai vechi texte din limba română, şi Sorcova. Mai special este obiceiul intitulat „vasilca”. De Sfântul Vasile, în prima zi a anului, tineri care poartă în vârful unui par un cap de porc merg din casă în casă şi colindă gazdele cu texte vechi, ritualice.

Pe lista datinilor din Banat se înscrie şi „ţurca”, un joc de măşti asemănător căluşarului, dar nu la fel de organizat. „Ţurca” este considerat a fi pe cale de dispariţie, pentru că la ora actuală se mai practică în Nordul Moldovei, Nordul Maramureşului şi în Valea Almăjului din Banat.

Noroc şi bogăţie, ursite

Un alt obicei care se respectă în puţine părţi din Banat este aruncarea unei roţi de cauciuc din vârful unei pante. Rolul gestului este acela de a da Anului Nou soare şi putere.

Ideea purificării, dar de data aceasta a aerului, stă şi la baza unui alt ritual făcut de Anul Nou, intitulat „încuratul cailor”. Sătenii dau drumul cailor pe uliţă, aceştia aleargă şi se spune că purifică atmosfera.

„Rolul obiceiurilor de Anul Nou este acela de a recreea haosul primordial prin carnaval, atunci când totul este permis”, a explicat antropologul Gheorghe Secheşan.

Ghicitul în stâlpi şi în gunoi

Se adaugă practicile divinatorii, cum ar fi ghicitul în gunoi, folosite mai ales de fetele nemăritate. Se spune că în noaptea de Revelion nu este bine să se arunce nimic din casă. Gunoiul strâns se va arunca abia a doua zi. Dacă sunt multe resturi, atunci bărbatul cu care se vor căsători