În condiţiile amânării celei de-a treia tranşe de la FMI, statul român riscă să intre în criză lichidităţi până la finalul anului. Mai exact, să nu mai dispună de resurse pentru acoperirea cheltuielilor curente, cum ar fi plata salariilor, a pensiilor, suplimentarea bugetului de şomaj, sau pentru rambursarea unor împrumuturi scadente în ultima parte a acestui an.
Ca alternativă, statul român va apela la alte surse de finanţare. Şi pentru că un împrumut pe pieţele externe ar fi foarte scump, dar şi imposibil de obţinut, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va continua să se finanţeze de pe piaţa internă.
Statul se supraîndatorează
Finanţele au reuşit să atragă chiar astăzi, la licitaţia de titluri de stat în valută, 790 de milioane de euro pe trei ani, la o rată a dobânzii de 5,25% pe an (faţă de cea de 3,5% percepută de FMi pentru finanţarea acordată). Suma atrasă este dublă faţă de cea programată şi se ridică la peste jumătate din valoarea celei de-a treia tranşe de la FMI, de 1,5 miliarde de euro. Dealerii primari în această licitaţie au fost Alpha Bank, BRD, BCR, Banca comercială carpatica, Banca transilvania, Bancpost, CEC Bank, Citibank, ING Bank, MKB Romexterra, Raiffeisen Bank, RBS Bank şi UniCredit Ţiriac Bank.
În prima jumătate a lunii august, Finanţele au mai plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la patru ani, de 447 milioane euro, cu 49% peste nivelul anunţat iniţial, iar rata dobânzii este de 5,25% pe an. Toate aceste împrumuturi nu înseamnă altceva decât o supraîndatorare a statului român. Pe lângă principal, statul va trebui să plătească băncilor şi dobânzi însemnate, de zeci de milioane de euro. De asemenea, statul va continua să se împrumute de la bănci, prin licitaţiile periodice pe care le realizează pentru vânzarea de obligaţiuni de stat sau certificate de trezorerie