Diferenţele majore dintre poziţiile adoptate de statele contributoare nete la bugetul UE şi ţările beneficiare s-au reflectat prin lipsa unui consens în ceea ce priveşte următorul cadru financiar.

Un singur lucru a rămas bătut în cuie la Bruxelles: bugetul multianual va fi mai mic cu aproximativ 100 de miliarde de euro faţă de propunerea lansată de Comisia Europeană. Cifra este şi ea rezultatul unui compromis între oferta Comisiei, care se ridica la 1.044 de miliarde, şi poziţia extremă a Marii Britanii, care cerea un buget cu 200 de miliarde de euro mai redus.

Din suta de miliarde care urmează să fie tăiată, 70 de miliarde au fost deja tăiate de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, înainte şi în timpul celor două zile de negocieri de la Bruxelles. Mai rămân de identificat 30 de miliarde spre a fi tăiate în lunile următoare, „dar dac-or fi 23 şi nu 30, poate nimeni n-o să blocheze bugetul pentru atâta lucru”, avea să declare preşedintele Băsescu în avion, la întoarcerea acasă.

Procentul de prefinanţare a fost scăzut

Dar dincolo de cifra globală a bugetului, poate mai importante sunt modul în care sumele sunt distribuite în interiorul său şi principiile după care sunt împărţite. Or, aici lucrează numeroşi şi complicaţi parametri, care fac din „bruxelleză” un dialect greu de înţeles. Ceea ce delegaţia României a reuşit a fost să urce din nou partea de cofinanţare a proiectelor de la 75%, cât propusese iniţial Van Rompuy, la 85% şi să obţină recunoaşterea TVA printre cheltuielile eligibile spre rambursare. Un semieşec, recunoscut ca atare de preşedintele Băsescu, a fost acela că procentul de pre-finanţare, extrem de important pentru un bun start al proiectelor, a fost fixat la 4%, spre deosebire de 7-9% cât e în prezent. Preşedintele Băsescu a declarat că majorarea acestui prag va fi unul dintre obiectivele nego