Râşnovul a ajuns să rivalizeze cu Branul şi cu Poiana Braşov şi are în fiecare an totmai mulţi turişti. Atracţiile zonei şi fondurile europene au transformat un oraş aproape falimentar într-o staţiune de succes.
În anii ’90, Râşnovul arăta ca un oraş părăsit. Cele două fabrici din zonă dăduseră faliment, iar oamenii îşi căutau de lucru la Braşov. Cetatea era în paragină, iar Valea Cărbunării, un decor natural superb, arăra ca un teren viran. Lucrurile au început să se schimbe când autorităţile au înţeles că turismul poate fi cheia succesului. Anul trecut, Râşnovul a fost declarat „Staţiune turistică de interes naţional“, fapt care a cântărit mult în obţinerea de fonduri europene.
„Dacă în 2004 bugetul oraşului era de 30 de miliarde de lei vechi din venituri proprii, în 2012, Primăria Râşnov a încasat 156 de miliarde de lei vechi venituri proprii, având în implementare proiecte de peste 30 de milioane de
euro. O sursă importantă a fost dezvoltarea turistică: în anul 2004 aveam 150 de locuri de cazare, iar după 8 ani sunt peste 2.000 de locuri“, a explicat primarul Râşnovului, Adrian Veştea.
Cetatea, principala atracţie
Primul pas a fost promovarea cetăţii Râşnov, un edificiu vechi de peste 600 de ani. Cetatea era administrată de o firmă privată care o transformase într-un bazar şi o lăsase în paragină. Primăria a dat în judecată firma privată şi a preluat cetatea. Între timp, zidurile distruse au fost reparate. Primăria Râşnov şi Consiliul Judeţean Braşov au investit peste trei milioane de euro în cetate. Investiţia a meritat: cetatea a avut anul acesta peste 400.000 de vizitatori plătitori de bilet şi se apropie de Bran ca număr de turişti. Foarte mult a contat promovarea ei şi evenimentele organizate săptămânal în cetate.
Investiţii de 11 milioane de euro
Primăria Râşnov a reuşit să obţină o finanţare de 11 milioane de euro
