Sinucidere colectivă vs. aroganţă şi detaşare de realitate:o dispută importantă şi un program de cercetare
De ce, dacă tot românul se vaită de corupţie, votează fără nici o problemă candidaţi anchetaţi penal, cu scoruri de peste 50-60%, şi nu dă atenţie unora noi, care chiar reprezintă schimbarea dorită? De ce ȋn Bucureşti, iar nu ȋn cine ştie ce cătun izolat, cu politică feudală şi clientelism local, este ales Dan Voiculescu ȋn dauna lui Iulian Crăciun, deşi dacă iei fiecare poporean ȋn parte, nu mai pridideşte să-ţi explice cum ar vrea el ȋmpospătarea clasei politice, cu oameni curaţi şi care chiar au făcut ceva onest ȋn viaţa lor? De ce n-a contat ȋn aceste alegeri vizibila diferenţă de tratament aplicată propriilor corupţi de cele două mari alianţe politice?
Răspunsurile nu-s uşoare iar dacă cineva vrea să facă ȋn ţara asta şi ştiinţă politică serioasă, nu doar comentariu lejer sau sondaje descriptive pe intenţii de vot (nici alea foarte reuşite), are aici ȋntrebări de cercetare cu duiumul, cu ajutorul cărora să construiască modele explicative, apoi să le testeze. Că aşa se face prin alte părţi, dar nu sunt sigur că mai e cineva interesat sau capabil.
Până atunci am adunat mai jos trei posibile seturi de explicaţii, ȋn polemică una cu alta, pe baza cărora se pot construi modelele explicative. Citiţi textele direct la sursă ca să aveţi toată argumentaţia autorilor.
1. De-o parte este Dragoş Paul Aligică. El ne spune aici că, pe scurt, poporul a optat greşit, adică ȋmpotriva propriului interes.
2. La cealaltă extremă este colega mea Otilia Nuţu, care ne demonstrează aici că, dimpotrivă, elitele politice sunt de vină pentru acest rezultat dezechilibrat ȋn Parlament.
3. Intre ei se află Vlad Mixich, mai puţin sanguin şi mai nostalgic, explicând totul prin fractura socială dintre poporul român europenizat (maxim 10%) şi mahalaua (maj