Criza economică va schimba radical peisajul politic din Grecia, va distruge sistemul bipartit şi va face loc în Parlament extremiştilor.
Grecii sunt chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege deputaţii, pe fondul unei regrupări politice istorice, sub ameninţarea ieşirii din zona euro. „E vorba despre alegerile cu cel mai necunoscut rezultat din ultimii cinci ani", apreciază analistul politic Georges Sefertzis. „Vom vedea o noapte lungă a alegerilor şi nu sunt deloc sigur cine va câştiga", adaugă el.
Pentru majoritatea grecilor, care trăiesc de cinci luni sub guvernul de coaliţie format de socialişti şi conservatori, condus de Lucas Papademos, un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, miza principală a scrutinului vizează validarea sau nu a unui acord între coaliţia Pasok-Noua Democraţie, aflată la putere, şi creditorii externi (Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional). „Este vorba despre acceptarea sau nu a unei cure dure de austeritate în schimbul susţinerii lor financiare, destinată evitării unui faliment al ţării", rezumă politologul şi sociologul Ilias Nikolakopoulos.
Pilonii politici se prăbuşesc
Institutele de sondare a opiniei publice prevăd o prăbuşire a celor două partide principale, care au condus Grecia alternativ, după revenirea la democraţie în 1974. Ele sunt acuzate că au acceptat fără să opună rezistenţă măsuri de austeritate şi sunt considerate responsabile de proasta gestionare a ţării şi de corupţia generată de clientelismul lor.
În total, 32 de partide se află în cursă, dintre care aproximativ zece au şanse să intre în Parlament, în loc de cinci câte sunt în prezent, potrivit sondajelor. Noua Democraţie, deşi cea mai bine cotată, e lipsită de orice şansă de a obţine o majoritate suficientă pentru a guverna singură, oprindu-se la 25%, în pofida menţinerii pe primul loc.