Guvernul Ponta a renunţat, oficial, la solicitarea unui vot pentru aderarea la Schengen şi a plasat acest obiectiv pe un plan secundar, ceea ce lasă Uniunea Europeană fără pârghii pentru a impune reforme în Justiţie.
România nu va solicita în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 7 şi 8 martie ca subiectul aderării la spaţiul Schengen să fie supus la vot, a anunţat, ieri, premierul Victor Ponta. De asemenea, Guvernul a renunţat să mai facă din aderarea la Schengen o prioritate.
Mesajul lui Ponta a fost, justificat, la nivel oficial, de intenţia Germaniei de a-şi folosi dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei. „Când se va putea lua decizia politică de către Germania sau de alte state o vom saluta, până atunci ne concentrăm la alte lucruri foarte importante dacă nu mai importante“, a concluzionat Ponta.
LISTA DE CARE SCAPĂ AUTORITĂŢILE
Renunţarea la aderarea la Schengen va avea efecte serioase în plan intern, unde USL scapă de orice presiune pentru continuarea reformelor în Justiţie. Până acum, oficialii europeni puteau folosi subiectul Schengen pentru a forţa autorităţile de la Bucureşti să facă schimbări în acest sens. State europene importante, precum Germania şi Olanda, au condiţionat aderarea la spaţiul Schengen de obţinerea unui raport pozitiv pe Justiţie, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Raportul, dat publicităţii în ianuarie 2013, evidenţia lacunele României la acest capitol. Europenii au criticat procesul de selecţie a procurorilor nominalizaţi de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, pentru şefia DNA şi a Parchetului General, afirmând că „nu a inspirat încredere“. De asemenea, în raport se menţiona că în Guvernul Ponta există, în continuare, miniştri cu probleme penale. Oficialii europeni nu au trecut cu vederea nici Legea superimunităţii parlamentare, cerân-du-le demnitarilor de
