“New-new-new Dinamo” ar trebui să fie o echipă care să respire tinereţe, să alerge cu zâmbetul pe buze, să-şi permită nebunii specifice vârstei, să aibă tupeul generaţiilor actuale de adolescenţi, nu să arate ca o gaşcă de old-boys care s-au strâns pentru a mai bea şi ei o bere şi pentru a-şi povesti păcatele tinereţilor. Dinamo din primele trei partide ale actualului campionat pare obosită de la încălzire, din cantonament, de la reunire. Exprimarea pe teren este atât de greoaie şi de confuză, încât orice adversar poate descifra şi cea mai elaborată acţiune de atac, care oricum nu este alcătuită din mai mult de trei pase consecutive!

Dinamo joacă în acest moment precum o echipă de Liga a treia de pe la mijlocul clasamentului. Nu degeaba a bătut-o o formaţie, ACS Poli, cu mai mulţi fotbalişti care evoluau acum un an şi ceva în Divizia C. Luaţi unul câte unul, actualii jucători ai lui Dinamo, cu excepţia lui Cosmin Matei, nu au arătat calităţi mai mari decât adversarii lor de la Recaş sau decât cei de la Viitorul. Ba chiar am remarcat nişte copii mult mai talentaţi la cele două numite mai sus faţă de ce am văzut la Pape N’Daw sau la Fai, ca să numesc două dintre transferurile năucitoare ale lui Dinamo din această vară. Micul Rotariu ne-a uimit într-adevăr prin execuţia de la golul cu Vaslui, dar mai are nevoie de multă muncă şi răbdare pentru a deveni un fotbalist complet, care să joace la intensitate mare un meci de campionat. Curtean e haotic, Dănciulescu nu mai poate câştiga singur un meci, Boubacar dă mai multe pase greşite...

E drept că nu poţi face o echipă să arate bine în trei etape, mai ales că ea a fost construită cu bani puţini. E nevoie, într-adevăr de timp, dar, pentru a avea speranţe că va fi mai bine, trebuie să vezi şi un pic de fotbal, ceea ce nu am observat la actuala echipă a lui Mulţescu.

Problema este că duminică, adică pest