„Cine se teme de Rusia?“, se întreba retoric, acum câteva luni, una dintre publicaţiile patronate de Dinu Patriciu.
Mai multe articole, atent dirijate, indicau şi răspunsul: nimeni nu trebuie să se teamă de regimul de la Moscova, cu care se pot face afaceri bune. În subsidiar, se sugera şi faptul că România plăteşte scump limbajul dur folosit de Băsescu la adresa Rusiei.
Acum, uitându-ne la ceea ce se întâmplă în Georgia, am putea spune că, din păcate, chiar şi România trebuie să fie serios îngrijorată de Rusia lui Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev.
În primul rând, este direct afectat efortul ţării noastre, dar şi al altor state din UE, de a reduce dependenţa energetică de Moscova. Urmare a ameninţării ruse, porturile georgiene Supsa şi Batumi - prin care tranzita spre Europa petrolul azer - operau, ieri, doar parţial. Poti - care a fost bombardat - era complet închis. Prin Georgia trece şi conducta de petrol care face legătura între Baku şi portul turcesc Ceyhan. Aceasta este principala rută prin care UE reuşeşte să importe energie din Marea Caspică, evitând tranzitul extrem de costisitor prin Rusia. Ieri, georgienii susţineau că ruşii au bombardat conducta petrolieră, dar informaţia nu a fost confirmată. Proiectul Nabucco, de care România este atât de interesată, trece - într-una din variante - prin Georgia. Dacă Rusia îşi îndeplineşte planul de a răsturna regimul pro-occidental al preşedintelui Saakaşvilli şi îl înlocuieşte pe acesta cu o marionetă a Moscovei, România poate spune adio tentativelor de a obţine mult-visata independenţă energetică.
În al doilea rând, ce se va întâmpla dacă în Republica Moldova se va instala vreodată un guvern democratic, care va dori să adere la NATO? „Moldova nu este în pericolul de a fi implicată într-o situaţie similară celei din Georgia“, a apreciat preşedintele Băsescu. Acum, c