Comunitatea internaţională consideră că participarea sârbilor la vot este crucială pentru viitorul societăţii multietnice kosovare. Peste 70 de partide politice plus alte câteva zeci de candidaturi independente şi iniţiative cetăţeneşti se regăsesc pe buletinele de vot. Gracianiţa este o comună la numai şapte kilometri de capitala Priştina, celebră pentru mânăstirea ortodoxă ridicată aici în 1321 de regele sârb Ştefan Milutin. Drumul de la Priştina la Gracianiţa ar trebui să dureze numai câteva minute.
Citiţi şi:
Sârbii din Kosovo, chemaţi la votGeneral NATO: "Avem o situaţie extrem de favorabilă la alegerile din Kosovo"Kosovo lansează o campanie pentru a-şi îmbunătăţi imaginea
Realitatea este cu totul alta. Traficul din Priştina şi din Kosovo în general este mai aglomerat decât în marile metropole ale lumii. Camioane învăluite în nori de fum, autobuze din anii ´70, maşini la mâna a doua se strecoară cu greu pe drumuri care nu au fost niciodată gândite să suporte o asemenea circulaţie.
Din când în când îşi mai face apariţia câte un convoi militar KFOR şi atunci toată lumea e trasă pe dreapta. În centrul comunei, localnicii încearcă să-şi vândă produsele pe marginea drumului. Se vinde din portbagaj sau marfa este pusă direct pe pământ. În Kosovo totul se vinde şi se cumpără în euro. În enclave însă preţurile afişate pe bucăţi de carton sunt în dinari sârbeşti.
Administraţia paralelă
După declar area independenţei, sârbii au refuzat să recunoscă şi să participe în vreun fel la viaţa noii entităţi apărute pe harta Europei. Belgradul a instituit deja de zece ani un sistem paralel de administrare a comunităţilor sârbeşti.
Aşa încât astăzi la Gracianiţa există un primar şi o întreagă administraţie, funcţionari, primărie, profesori şi tot restul plătiţi cu toţii de la Belgrad î