În timp ce sârbii, îmbrăcaţi în haine "de duminică", şi-au demonstrat măiestria în cosit, românii şi-au prezentat utilajele de fier şi au ţinut discursuri în limbaj de lemn. Sursa: Adi Pîclişan

Caravana internaţională a secerişului a început, marţi, în Serbia, pe un lan mănos din regiunea Vojvodina, şi a trecut apoi graniţa, în satul Grabaţ, de lângă Jimbolia, judeţul Timiş.

Anul acesta, caravana sârbească este deja la cea de-a patra ediţie consecutivă şi e prima dată când ajunge şi în România, printr-un parteneriat între Camerele de Comerţ din Timişoara, Zrenjanin şi Novi Sad.

Reporterii EVZ au surprins particularităţile celor două faţete ale festivalului. În Serbia, oamenii s-au mobilizat cu mic, cu mare şi, îmbrăcaţi în straie populare de sărbătoare, au venit să-şi demonstreze măiestria tradiţională în privinţa cositului.

De cealaltă parte a graniţei, românii au improvizat un fundal adecvat pentru sărbătoarea secerişului. La marginea lanului de grâu au adus nişte combine John Deer nou-nouţe, iar de pe un podium improvizat, acoperit cu ceva nedefinit, imitând catifeaua roşie, oficialii români şi-au ţinut cuvântările, într-un limbaj de lemn presărat cu expresii de genul "onorată asistenţă".

Şi nici vorbă de vreun ţăran ieşit pe câmp la seceriş, aşa cum s-a întâmplat la sârbi.

ROMÂNIA

Sărbătoare cu discursuri oficiale şi fără seceriş

Jimbolia. Caravana po poseşte pe proprietăţile a doi cunoscuţi producători locali. Gospodarii veniţi de peste graniţă au fost cinstiţi cu apă minerală şi ceva umbră, până ce s-au adunat oficialităţile, pe un podium, în câmp, acoperit cu catifea roşie.

Discursurile presărate cu expresii consacrate ale limbajului de lemn sunt scurtate de soare şi se încheie cu o veste negativă: "Grâul are o umiditate peste 18%, nu putem recolta". Motiv