Instanţele clujene au respins ca nefondate toate acţiunile formulate de şoferii care s-au trezit cu maşinile blocate sau ridicate. Chiar dacă în Braşov, Satu Mare şi Craiova, hotărârile de Consiliu Local care prevăd imobilizarea autovehiculelor au fost anulate, până în prezent, la Cluj, niciun şofer nu a avut câştig de cauză.
În primele nouă luni ale anului, lucrătorii Poliţiei Comunitare din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au aplicat 58.000 de amenzi şoferilor care nu şi-au cumpărat tichetul de parcare sau şi-au lăsat autoturismul în locuri nepermise. Tot în perioada menţionată, la un număr de 4.320 de autoturisme le-au fost blocate roţile, respectiv alte 3.080 au fost ridicate de angajaţii Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca. În ciuda acestor cifre, foarte puţini şoferi au ales calea instanţelor pentru a contesta legalitatea acţiunii complementare de ridicare şi blocare a autovehiculelor.
Practică în instanţă
Puţinii care au ales, totuşi, această metodă au pierdut, acţiunile acestora fiind respinse ca nefondate. Avocatul Daniel Vladu susţine că numărul acţiunilor deschise în instanţă, împotriva măsurii de imobilizare sau ridicare a maşinii este foarte mic, iar până în prezent nu a câştigat nimeni. Clujenii au invocat faptul că maşinile lor nu au reprezentat un impediment pentru trafic sau diferite vicii de procedură.
„Chiar eu am atacat în instanţă, în 2008, Hotărârea de Consiliu Local care prevede imobilizarea autovehiculului. Acţiunea a fost respinsă ca nefondată, iar în cursul anului 2009, a fost adoptată o altă hotărâre de municipalitate. Am contestat eventualele prejudicii pe care maşina mea le-ar fi făcut, prejudicii care nu existau, dar şi faptul că nu am primit acasă contravenţia de la Poliţie“, arată avocatul. Vladu susţine că practica judiciară la Cluj e de respingere a acţiunilor ca nefondate.
„Se merge pe ace
