Ce se poate ascunde în spatele „derapajelor” cu privire la Schengen ale unor demnitari români precum Titus Corlăţean, dar îndărătul poziţiei germane, se întreabă autorul unei analize difuzate de postul de radio Deutsche Welle, pe siteul său, sub titlul „Drumul României către brațele deschise ale Rusiei”.
„Ceea ce a părut la un moment dat a fi doar nefericita derivă a unui ministru de externe suprasolicitat şi incapabil să evite să dea impresia că vorbeşte gura fără el, s-a dovedit, până la urmă, net mai grav, politică de partid şi program guvernamental USL-ist. Întăririle succesive ale aberaţiei lui Titus Corlăţean, potrivit căreia pe români nu i-ar mai prea interesa, chipurile, aderarea la Schengen, s-au succedat în ritm de foc de pistol automat, constituind contribuţia notabilă a celor mai de vază personalităţi ale puterii”, notează sursa citată.
Comentariul amintește faptul că între vocile „cuprinse de isteria datului cu flit în direcţia aderării la Schengen” au fost, pe lângă cea a premierului, cea a şefului Senatului, precum şi cele, „nu mai puţin ultranaţionaliste, antieuropene şi populiste ale deţinătorilor unor portofolii cheie: ministrul PNL-ist de interne, Stroe: "Germania a pierdut ocazia să tacă”. Şi cel al ministrului apărării”.
Deutsche Welle amintește că mulţi români, care nu au loc de muncă, nu doresc să muncească în Rusia, în Ucraina sau în Belarus, ci în Germania, Spania, Austria, Franţa şi Italia, în ţările din spaţiul Schengen. „Circulaţia fără controale la frontierele acestor ţări, pe scurt, aderarea la acest spaţiu e vitală întru promovarea intereselor românilor”.
Autorul articolului amintește că nu trebuie uitată nici opţiunea pro-moscovită, afişată la un moment dat de primul ministru de externe al USL, Andrei Marga. „Şi el, ca stăpânul Antenelor, fost turnător al securităţii, căruia în schimbul serviciilor sale i s-a pus la