De ce să nu livrăm noi circul politic la export, pentru că am fi cei mai buni în domeniu, pe plan mondial. Când a lăudat la Bucureşti „democraţia prosperă” din România, vicepreşedintele american Joe Biden o fi avut drept criteriu zgomotul uriaş produs de competitorii angajaţi în campania electorală. E adevărat, dacă e să ne luăm după ardoarea cu care candidaţii îşi cară pumni distrugând, totodată, şi cârciuma ca în filmele americane clasice, atunci democraţia românească poate fi considerată viguroasă, vibrantă sau măcar fierbinte.
O ştire venită recent tot din Statele Unite ne informa că piloţii unui avion de pasageri au uitat să aterizeze pe aeroportul de destinaţie fiind prinşi în toiul unei conversaţii în cabină. Când şi-au dat seama cum stă treaba, au adus avionul la sol, dar câteva sute de kilometri mai încolo. Niciun comentator nu a spus însă că piloţii ar fi fost angrenaţi într-o „discuţie prosperă” care, dacă ar mai fi „prosperat” ceva timp, i-ar fi dus pe pasageri undeva în afara teritoriului american.
Cam aşa şi cu democraţia noastră prosperă care, după spusele înaltului oaspete, ar trebui exportată ca model. Aici ar putea fi un sâmbure de adevăr. Lumea noastră e apăsată de griji copleşitoare. Criza economică, schimbările climatice, aprovizionarea cu energie, provocările asimetrice sunt probleme care apasă naţiunile. De ce să nu dăm popoarelor puţină distracţie? Dacă pâinea îngraşă, de ce să nu livrăm noi circul politic la export, pentru că am fi cei mai buni în domeniu, pe plan mondial.
Noi o ţinem aşa de doi ani şi n-a crăpat nimeni. Ba, ne convingem că ţara merge la fel, nici mai bine, nici mai rău, şi fără guvern. Pe pilot automat. Piloţii se iau de guler în cabină, aeronava zboară, pasagerii stau liniştiţi la locurile lor. Poate ne dă prin cap să încercăm şi la anul cu nişte anticipate.
Modelul po
