„Trei, doi, unu! Juriul decide!“. După un asemenea verdict, te aştepţi să vezi împăraţi îmbrăcaţi în togi albe, cu lauri pe frunte, indicând cu degetul mare sentinţa capitală pentru unul dintre „gladiatori“. Dar nu a fost aşa. În schimb, au existat pancarte cu numele luptătorilor, iar împăraţii moderni purtau tenişi, maiouri albe şi şepci cu borul drept. Toate acestea la calificările locale pentru Campionatul Mondial de Breakdance.

Este vorba, desigur, despre una dintre ultimele arene unde „gladiatorii“ moderni se mai pot înfrunta. Dar praful a fost înlocuit cu o mochetă, armele cu mişcări de dans, iar leii au dispărut de ceva vreme. Parcă mă aflam într-o veche arenă de luptă, iar senzaţia mi-era şi mai mult întărită de coloanele în stil roman ale Amfiteatrului „Mihai Eminescu“din incinta Parcului Naţional Lia Manoliu, unde s-au desfăşurat calificările locale pentru Campionatul Mondial de Breakdance Red Bull BC One care vor avea loc în Coreea de Sud, la Seul.

B-boying sau breakdance, aşa cum este cunocută înfruntarea modernă a gladiatorilor, a rămas o modalitate prin care confruntările unu la unu mai sunt posibile.

16 dintre cei mai buni B-Boy din Romania, aleşi în urma unei pre-calificări, s-au luptat în scheme şi figuri de dans pentru a câştiga titulul de campion naţional la breakdance, dar şi pentru a avea şansa de a reprezenta România la calificările zonale pentru Campionatul Mondial de Breakdance Red Bull BC One care vor avea loc în Coreea de Sud, la Seul.

Parte a culturii hip-hop, născut pe străzile din New York şi dus pe culmi nebănuite de grupul de pantomimă Shields & Yarmel cu al lor ”robot dance“ sau de Michael Jackson şi celebrul pas ”Moonwalk”, breakdance-ul a reprezentat o parte importantă a cutumelor de pe stradă. Bandele din Bronx au renunţat la ”battle-ul” cu arme adevărate pentru a se duela cu rivalii în ”break-battle”, t