Czestochowa este cel mai cunoscut loc de pelerinaj din estul Europei. O copie a acestei icoane se află şi în România, la Cacica - loc de pelerinaj pentru dieceza romano-catolică de Iaşi. Icoana făcătoare de minuni va fi adusă în Timişoara pe data de 13 septembrie, la Biserica Greco-catolică Sf. Maria Regina Păcii.
Tradiţia spune că icoana Madonei Negre a fost pictată de însuşi evanghelistul Luca, care a folosit e o bucată de lemn de chiparos luată din casa în care a copilărit Isus. Timp de 300 de ani, ea ar fi stat la Ierusalim, apoi a fost adusă la Constantinopol, odată cu sfânta Cruce a lui Isus. Acolo un tătar a tras o săgeata în ea, care a trecut prin gâtul icoanei. Apoi icoana a stat 600 de ani la Kiev, după care a fost adusă la mănăstriea de la Czestochowa (pe dealul Jasna Gora), în Polonia, unde se află şi în ziua de astăzi. În 1430 un soldat a vrut s-o taie cu sabia, însă după două tăieturi pe obrazul fecioarei, soldatul a căzut la pământ şi a murit. Atât împunsătura cu săgeata, cât şi tăieturile cu sabia, se văd până astăzi pe icoana. Faptul că ea este neagră se datorează lumânărilor aprinse în faţa ei.
Icoana este vestită pentru minunile de respingere a duşmanilor în timpul atacurilor de către sarazini în Constantinopol, de către suedezi în Polonia; ruşii au fost respinşi la Vistula în 1920, când mii de polonezi au pornit din Varşovia la Czestochowa, pentru a cere ajutor Maicii Sfinte; în timpul ocupaţiei naziste şi comuniste n-au încetat pelerinajele la această icoană făcătoare de minuni, în ciuda numeroaselor încercări ale guvernului de a le opri; în 1993 naţiunea poloneză a obţinut interzicerea legii avortului, după o campanie intensivă de rugăciuni şi pelerinaje în acest loc. S-au semnalat convertiri şi vindecări la simpla întâlnire cu icoana. Papa Ioan Paul II s-a dus în faţa icoanei celebre la vizitele sale istorice în Polonia din 1979, 198
