Liderii europeni dornici să-l întâlnească pe preşedintele Barack Obama la summitul UE-SUA din primăvară au aflat zilele trecute cel puţin un lucru: Tratatul de la Lisabona nu funcţionează cum ar trebui şi nu oferă Europei o singură voce în relaţiile externe.

Motivând absenţa lui Obama de la amintitul summit, asistentul secretarului de Stat, Philip Crowley, a explicat, marţi, că Washingtonul are nevoie de timp pentru a înţelege noul sistem de reprezentare a UE la astfel de reuniuni.

Diplomaţii europeni citaţi în presa britanică au admis că o problemă a fost concurenţa dintre preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi premierul Spaniei, Jose Rodriguez Zapatero, care deţine preşedinţia rotativă a UE. Concret, summitul trebuia organizat la Bruxelles, sub autoritatea lui Rompuy, dar Zapatero a insistat să aibă loc la Madrid.

Stil şi substanţă

Nick Witney, analist la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), un think-tank de la Bruxelles, explică pentru EVZ că Obama le-a transmis europenilor un dublu mesaj, de stil şi substanţă. „Obama a dat de înţeles că pur şi simplu nu e pregătit să joace în aceste piese de teatru care sunt summiturile UE, cu tot ce presupun ele - dialoguri, consultări, oportunităţi foto. Cred că a spus că, fiind un preşedinte pragmatic, e prea ocupat să ia parte la aceste jocuri”.

Witney crede că Obama a mai transmis un mesaj - „în acest moment, europenii nu sunt foarte interesanţi pentru el”. „Europa nu reprezintă o problemă, dar pe de altă parte nici nu este în mod special de ajutor. Nu e importantă pe plan extern”, explică analistul.

Discursul pe o singură voce al UE nu e posibil deocamdată. „În loc să o susţină pe baroneasa Ashton (Catherine Ashton, diplomatul-şef al UE - n.r.), francezii o subminează mai degrabă”, observă Witney. „În mintea lor, şe