Cei care se opun culturilor modificate genetic spun că ele sunt toxice şi că favorizează apariţia alergiilor. Efectele organismelor modificate genetic asupra sănătăţii umane trebuie studiate însă mai mult.

Organismele modificate genetic (OMG) pot fi plante sau animale ale căror caracteristici genetice au fost modificate în laborator, pentru a le creşte rezistenţa la secetă, la dăunători, la ierbicide puternice, la salinitate, la aciditatea crescută a solului sau la temperaturi scăzute. Alteori, scopul modificării genetice este de a modifica proprietăţile nutritive ale unor culturi. De exemplu, poate fi crescut conţinutul de proteine, de vitamine ori de acizi graşi al unor cereale, poate fi mărită concentraţia de lecitină din soia sau pot fi obţinute cereale fără gluten.

Tehnologia prin care se obţin organismele modificate genetic este numită „biotehnologie modernă", „inginerie genetică", „inginerie genică" sau „tehnologie moleculelor recombinate de ADN".

Menţionarea lor pe etichetă, nu mereu obligatorie

În Europa, pot fi cultivate doar anumite tipuri de organisme modificate genetic, iar produsele care le conţin trebuie să aibă această informaţie pe etichetă. Există însă o situaţie în care producătorii nu sunt obligaţi să menţioneze dacă alimentul conţine OMG: când cantitatea de OMG nu depăşeşte 0,9% din totalul ingredientelor. De exemplu, lecitina din soia care se găseşte în ciocolată poate proveni din soia modificată genetic, iar această informaţie poate să nu se regăsească pe eticheta produsului atâta vreme cât concentraţia ingredientului în cauză este mai mică de 0,9%. Lecitina este folosită ca emulgator -asigură o textură omogenă alimentului.

Organismele modificate genetic se pot găsi şi în alimentele neambalate pe care le cumpărăm sau în preparatele de la restaurant ori de la fast-food.

Efectele, necunoscute