Strănepot al domnitorului moldovean Mihail Sturdza, descendent al unei vechi familii boiereşti, cu studii universitare în domeniul ştiinţelor istorice încheiate în România după ce a fost eliberat din închisorile comuniste, Mihai Dimitrie Sturdza şi-a părăsit ţara în anul 1963.

După ce s-a specializat în domeniul diplomaţiei la Institutul de Ştiinţe Politice din Paris, Mihail Sturdza a fost angajat, în perioada 1968-1985, în cadrul Departamentului de Schimburi Culturale şi Ştiinţifice al Ministerului Afacerilor Externe al Franţei. O poziţie datorită căreia a servit drept interpret oficial de limbă română a doi dintre cei mai cunoscuţi preşedinţi ai Republicii Franceze- Charles de Gaulle şi Valéry Giscard d’Estaing. Împreună cu o altă pregnantă personalitate a exilului românesc, scriitoarea Sanda Stolojan, la rându-i cunoscătoare pe propria piele a închisorilor din ţara natală, Mihail Dimitrie Strudza l-a însoţit pe Charles de Gaulle în vizita lui istorică în România, vizită petrecută în incendiarul mai 1968.

În momentul în care la Palatul Elysée, dar şi în guvernul Franţei, controlul a fost preluat de reprezentanţii stângii, poziţia lui Mihail Sturdza în Ministerul francez de Externe a devenit din ce în ce mai fragilă, fapt ce l-a determinat să accepte oferta făcută de directorul Departamentului românesc al Europei libere, istoricul Vlad Georgescu, cu care împărtăşea preocupări, aspiraţii dar şi ferma atitudine anticomunistă, de a veni să lucreze în cadrul secţiei române a Institutului de cercetare al binecunoscutului post de radio de la München.

Din 1989 Mihai Dimitrie Sturdza a început să aibă apariţii constante la microfon, realizând, alternativ cu Dorina Xifta (Doina Alexandru) binecunoscuta emisiune Din lumea comunistă, înlocuită, îndată după decembrie 1989, cu programul De la totalitarism la libertate. Mihai Dimitrie Sturdza a fost o remarcabil