Retragerea trupelor britanice de la baza militară amenajată în fosta reşedinţă de vară a lui Saddam Hussein din Basra, începută ieri, este considerată, atât în Marea Britanie, cât şi în Statele Unite, drept primul pas mai semnificativ pe calea retragerii totale din Irak.

Cei 550 de soldaţi nu vor pleca acasă, ci se vor alătura celor aproximativ 5000 încartiruiţi în baza britanică amenajată lângă aeroportul provinciei, unde vor îndeplini o misiune de „supervizare”, adică vor interveni numai dacă le-o cer autorităţile irakiene care preiau controlul asupra oraşului şi, în cel mult o lună, şi asupra întregii provincii.

Provincia Basra din sudul ţării este ultima din cele patru provincii irakiene unde se mai află militari ai Marii Britanii, iar ministerul apărării de la Londra a anunţat că speră să poată preda controlul asupra acestei regiuni în următoarele luni. Neoficial, presa britanică susţine că, la începutul lunii octombrie, militarii britanici nu vor mai avea nici o misiune de luptă în sudul Irakului, deci retragerea lor din Irak ar putea începe de atunci, când un prim contingent de 500 de militari vor fi trimişi acasă.

Premierul britanic, Gordon Brown, a dat luni asigurări că retragerea din Basra este o operaţiune „planificată şi organizată”, şi nu o înfrângere. „Este vorba despre o operaţiune planificată şi despre un transfer organizat de la Palatul Basra către baza aeriană Basra”, a declarat Gordon Brown pentru postul de radio BBC 4, promiţând totodată că britanicii „îşi vor respecta angajamentele” faţă de irakieni şi faţă de ONU. „Este, în principal, vorba despre deplasarea dintr-o poziţie unde am avut un rol de luptă în patru provincii, iar acum vom adopta un rol de supervizare, ceea ce înseamnă că suntem capabili să intervenim din nou, suntem capabili să oferim pregătire”, a explicat şeful guvernului britanic. (A.B.)

Retragerea trupel