Divergenţe aparent ireconciliabile s-au născut în ultimele zile între diverse ţări ale Uniunii Europene, în legătură cu bugetul pentru anii 2014-2020.

Miercuri începe la Bruxellea un summit extraordinar al Consiliului European, crucial pentru viitorul continentului în următorii ani, întrucât se va schiţa bugetul multianual al Uniunii Europene în perioada 2014-2020. Divergenţele deja apărute între state pun la grea încercare unitatea continentului, după ce o primă propunere de buget, avansată de Comisia Europeană, a fost dublată de o alta, venită din partea Consiliului European, influentul organism ce reuneşte şefii de stat şi de guvern din UE.

Comisia Europeană a propus un buget de 1.033 de miliarde de euro, o sumă considerată rezonabilă de către ţările din sudul Europei şi de cele recent intrate în Uniune. Însă Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a lansat o propunere de buget cu aproximativ 75 de miliarde de euro mai mic, adică de 958 de miliarde de euro. Configuraţia bugetară propusă de Van Rompuy taie sever din domeniile agricol şi de coeziune şi mai puţin din cele de cercetare şi inovare.

Mulţi nemulţumiţi

Van Rompuy pare a fi vocea ţărilor puternic dezvoltate, precum Germania, Olanda, Marea Britanie şi ţările nordice, care, sub presiunea propriei opinii publice, cer o diminuare drastică a bugetului UE, cu sume cuprinse între 100 şi 200 de milioane de euro. Propunerea avansată de Rompuy, de reducere cu „numai" 75 de miliarde, se vrea o soluţie de compromis, însă nu e nici pe departe aşa ceva. Cifra avansată de el a stârnit nemulţumirea altor state UE, grupate în două categorii, în funcţie de domeniile care vor fi cel mai afectate de reducerile bugetare.

Pe de o parte de află ţări precum Franţa, Spania sau Italia, mari producători agricoli. Aceste ţări şi-au exprimat nemulţumirea faţă de propunerea lui Rompuy, pentru