Alexandra Yuster, reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, şi-a încheiat misiunea în ţara noastră. Înainte de a reveni la sediul central al organizaţiei, în New York, ea a vorbit pentru „Adevărul“ despre problemele copiilor moldoveni.

„Adevărul“: Ce aţi reuşit să faceţi în aproape cinci ani de când sunteţi în fruntea UNICEF Moldova?

Alexandra Yuster: În perioada misiunii mele, UNICEF s-a implicat în mai multe acţiuni. În unele domenii am reuşit să obţinem rezultate remarcabile. De exemplu, în reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. Moldova a moştenit un sistem în care, atunci când o familie se confrunta cu dificultăţi, statul îi oferea ajutor plasând copiii în instituţii şi asta era considerată o modalitate eficientă. Însă copiii se simt cel mai bine alături de părinţi, de aceea în astfel de cazuri statul trebuie să susţină familiile. Când am venit în Moldova, erau 12.000 de copii în internate, iar Guvernul era deja angajat să implementeze politica de transformare a acestor instituţii. Astăzi mai puţin de 5.000 de copii sunt îngrijiţi în instituţii rezidenţiale. Este important că ceilalţi copii cresc în familii, beneficiind de servicii sociale. La fel de important este ca societatea să înţeleagă că schimbările nu trebuie să vină doar din partea guvernării, dar şi din partea oamenilor, care trebuie să se întrebe ce pot face pentru aceşti copii.

Cu siguranţă aţi fost în multe familii adoptive sau care s-au dumerit şi şi-au luat copiii acasă din internate. Cum se schimbă cei mici, ce reacţii au?

Am asistat la mai multe cazuri, în majoritatea lor era vorba de reintegrarea copiilor în familie. Părinţii, dar mai ales copiii sunt foarte fericiţi să fie din nou împreună. Care copil n-are nevoie de mamă sau tată? Recent, împreună cu Valentina Buliga, ministrul Protecţiei Sociale şi Familiei, am fost în vizită la un copil care creşte