În vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989, ecranele alb-negru ale televizoarelor aduceau în casele românilor entuziasmaţi de raţia de libertate un personaj ce a avea să domine destinul unei Românii în tranziţie: tovarăşul Ion Iliescu. Sursa: Sorin Lupsa

1 /.

Dintre cei care anunţau înlăturarea dictatorului Ceauşescu, Ion Iliescu a fost cel care s-a desprins din poza colectivă şi a preluat iniţiativa, legitimându-se drept lider, într-un gest catalogat de unii drept confiscare a revoluţiei din decembrie 1989.

Repudiat de dictator şi transformat în disident politic, prim-secretarul PCR, şcolit la Moscova, Ion Iliescu îşi începe povestea ieşind din cutiile cu imagini alb-negru şi intrând în istoria postdecembristă a unei Românii aflate în plină derută. „Aţi minţit poporul cu televizorul!”, avea să răsune vocea unei minorităţi ce va contesta legitimitatea noului lider.

Nostalgia idealurilor socialiste

România a traversat drumul anevoios de la dictatură, centralism şi pseudo-democraţie către economie de piaţă şi valorile occidentale cu greutatea cu care Ion Iliescu s-a distanţat de propriile convingeri legate de „idealurile măreţe ale socialismului”.

Mineriade, manipulare, controlul puterii, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, discreditarea opoziţiei prin tot felul de diversiuni, controlul resurselor statului, rezistenţa la reformă, contestarea dreptului la proprietate, nostalgia unei orientări către Kremlin, acestea sunt cuvinte cheie care au dominat primele două mandate ale preşedintelui Ion Iliescu, din perioada 1990-1992, 1992-1996.

În ianuarie 1990, Ion Iliescu pune bazele Frontului Salvării Naţionale, scopul declarat fiind acela de a pregăti primele alegeri libere, după 50 de ani de comunism. Cu toate acestea, Ion Iliescu şi FSN anunţă că vor candida la alegerile progr