O analiză a tentativei de lovitură de stat din 2012, la un an după evenimente, relevă aspecte surprinzătoare. Unii pucişti au câştigat de pe urma eşecului, în timp câţiva dintre apărătorii statului de drept au plătit pentru asta. Sursa: CODRIN PRISECARU
Tabăra învingătorilor şi cea a învinşilor în urma referendumului nu se delimitează la fel de clar ca Opoziţia şi Puterea. Şi în rândul USL au fost personaje avantajate de pe urma faptului că Băsescu a rămas la Palatul Cotroceni, iar unii dintre cei care au apărat statul de drept au plătit pentru asta.
Avantajele coabitării
Preşedintele Traian Băsescu este principalul beneficiar al eşecului loviturii de stat. Şi-a păstrat mandatul şi este puţin probabil să mai existe vreo tentativă de suspendare a sa până la sfârşitul lui 2014. În plus, abuzurile comise de USL în tentativa de debarcare a acestuia i-au relansat imaginea, afectată ca urmare a măsurilor economice dure pe care şi le asumase alături de guvernul Boc.
Premierul Victor Ponta a avut doar de câştigat de pe urma puciului. Coabitarea cu Băsescu îi asigură o relaţie confortabilă cu Palatul Cotroceni, cel puţin până acum. În schimb, Crin Antonescu, ratând instalarea înainte de termen la Cotroceni, este menţinut în aşteptare şi este obligat să negocieze o nouă Constituţie care-l va lipsi de orice putere, dacă ajunge şef al statului. Ponta a avut un cuvânt de spus şi în numirea noilor şefi ai Parchetelor. Dacă Antonescu ar fi fost la Cotroceni, această problemă era rezolvată strict între preşedinte şi ministrul de Justiţie, unde titular ar fi rămas, probabil, Mona Pivniceru.
Eşecul partenerilor Antenei 3
Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, este obligat să aştepte până la alegerile din decembrie 2014 pentru a afla dacă ajunge sau nu la Palatul Cotroceni. Această aşteptare, în poziţia de partener junior al coaliţiei aflate la guvernare