Primirea în rândurile istoricului partid liberal a xenofobului, rasistului, homofobului, misoginului, cabotinului mistic Gigi Becali, cred, sper, că încheie farsa pe care o joacă de 20 de ani nişte personaje care nu au nici o legătură cu doctrina lui Adam Smith sau John Stuart Mill.
De la fostul turnător Mircea Ionescu Quintus la chelnerul lui Mircea Geoană şi Dan Voiculescu, nomenclatura PNL nu s-a diferenţiat cu nimic de cea din PSD, PDL sau UDMR. Aceeaşi indivizi fără scrupule, puşi pe furat de câte ori ajung la banii publici şi a căror unică ideologie era să spună poporului ce-i place să audă, ca să ia cât mai multe voturi. Fenechiu, Eugen Nicolaescu, Mişu Voicu, liberali? Roşca Stănescu? Să mori de râs.
Becali cred că încheie această tristă piesă, pe care mulţi s-au prefăcut că nu o văd, în numele unităţii frontului anti-Băsescu. Îi înţeleg şi acum pe simpli membri de partid şi pe simpatizanţi. Trebuie să stea uniţi până la alegeri, pentru a trimite PDL în opoziţie. Nici nu uit că şi PDL-ul lui Băsescu a fost aliat cu PNG-ul lui Becali (şi apoi şi cu PRM-ul lui Vadim Tudor) în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (tot în numele unui front comun, anti-Oprescu).
Dar cred că, după alegeri, puţinii liberali care mai supravieţuiesc în România, ar trebui să se gândească cine-i reprezintă politic. Este o serioasă problemă cu liberalismul în această ţară. Practic, este o ideologie pe cale de disparţie. Ultra-naţionalismul, anti-europenismul, lipsa de toleranţă faţă de minorităţi – etnice, religioase, sexuale – sunt valori acceptate de tot mai mulţi români. Cu toate dovezile copleşitoare despre jaful pe care l-a făcut statul în economie, publicul nu mai vrea să audă de privatizări. Discursul despre reducerea taxelor şi impozitelor a fost confiscat de populişti precum Dan Voiculescu. Actuala protipendadă a PNL, slugă la sluga lui Felix, moartă de tea