Studenţi la Arte, manufacturieri cu patalama sau oameni obişnuiţi, cu simţ estetic, lucrează de zor la modelele care ar trebui să le aducă profituri frumuşele în luna martie. Sursa: Adi Pîclişan
O dată pe an fac act de prezenţă în pieţele publice şi adună mici averi care le uşurează traiul câteva luni. Este vorba despre producătorii de mărţişoare care aşteaptă cu sufletul la gură fiecare primăvară pentru a-şi vinde micile bijuterii legate cu şnur alb-roşu.
Elevi, studenţi la Arte, oameni obişnuiţi, cu simţ estetic, manufacturieri, printre care sunt şi artişti cu patalamele, au intrat în priză pentru a pregăti colecţia de mărţişoare din această primăvară.
Se anunţă preţuri de criză şi obiecte foarte colorate, care să fure ochiul cumpărătorilor. În fond, este nevoie de câteva mărunţişuri de prin casă şi de multă imaginaţie pentru a scoate pe piaţă mici bijuterii care ulterior perioadei Mărţişorului pot deveni pandantive ori broşe.
Cei din branşă afirmă că orice rest de prin casă poate deveni obiect artistic: o bucată de şmirghel sau de şpan curbat, un rest de creion, scoici, nasturi, mărgele din şiraguri rupte sau flori uscate.
Câteva mii de lei în mână
Producătorii spun că trag o lună, bibilesc micile accesorii colorate, după care, chiar dacă îndură frigul în ultima săptămână din februarie şi în prima din martie, ştiu că la final rămân cu câteva mii de lei bune. Chiar dacă suma e echivalentul unui salariu mediu, pentru tineri mai ales re pre zintă o gură de aer: cu 1.500 de lei în buzunar trece destulă vreme până când vor mai cere bani de la părinţi. Iar dacă sunt destul de creativi, investiţia în mărţişoare poate fi nesemnificativă.
Graficiana Oana Furcă, de 24 de ani, a început „să mărţişorească” în februarie 2009, pentru bani de buzunar. A lucrat două săptămâni la ele şi a s