Norvegia este cea mai fericită ţară din lume. Zimbabwe, cea mai nefericită. România ocupă locul 51 într-un clasament care cuprinde 110 ţări din lume şi care acoperă 90% din populaţia planetei.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, fericirea înseamă să ai suficienţi bani pentru a-ţi cumpăra orice, oricând - desigur, în limitele rezonabilului. Fericirea, însă, înseamnă mai mult. Dreptul la educaţie, la sănătate, la libertate religioasă şi la antreprenoriat înseamnă fericire. Celebrul institut Legatum din Londra a finalizat recent ediţia pe 2010 a topului celor mai prospere ţări din lume. Indexul prosperităţii sau al fericirii, aşa cum este numit de Legatum, a luat în considerare 110 ţări acoperind circa 90% din populaţia planetei. Pe primele zece locuri sunt clasate ţări ca Norvegia, Suedia, Danemarca, Elveţia sau Olanda. Ce au aceste ţări în plus faţă de SUA (locul zece) sau de China (locul 58)? Nu au resurse mari de petrol şi gaze, nu duc războaie în Orientul Mijlociu şi nici nu joacă în liga zonei euro dominată de Franţa şi Germania. Au un mediu de afaceri sănătos. Peste 90% din norvegieni sunt convinşi că muncind din greu, dar şi eficient, vor obţine beneficii pe măsură. Politica statului lor le permite să creadă asta. Românii sunt pe ultimele locuri din lume la acest capitol. Cel mai important lucru pe care îl au în comun toate ţările din top zece este cultura antreprenorială cultivată intens şi sprijinită de guverne. În ţăile nordice, cei care îşi deschid o afacere sunt taxaţi minimal de guvern care, prin politici coerente, cultivă iniţiativa în afaceri. Asta face diferenţa! China, o ţară cu una dintre cele mai mari creşteri economice din lume, este abia la mijlocul clasamentului tocmai pentru că poporul său nu crede că dacă munceşti mult vei avea şi beneficii pe măsură. Chinezii nu sunt suficient de liberi. În plus, în China, din PIB-ul pe cap de locuitor sunt