Un strănepot al Sofiei Danciu, femeia care l-a inspirat pe Ion Agârbiceanu, vrea să transforme personajul nuvelei "Fefeleaga" într-o emblemă a turismului local. Sursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus Suciu
1 /.
Unul dintre urmaşii femeii după care Ion Agârbiceanu a creat nuvela "Fefeleaga" vrea să transforme personajul într-un brand turistic local. Deocamdată, în localitatea Bucium - Şasa, judeţul Alba, Fefeleaga rămâne doar o femeie despre care "s-a scris o carte". Dar, dacă planurile unuia dintre strănepoţii ei vor avea succes, situaţia s-ar putea schimba.
Casa memorială
Casele din Bucium - Şasa sunt parcă prea mici pentru un sat înconjurat de mine de aur. Dintre cele vechi, doar casa parohială, cea în care Ion Agârbiceanu a locuit cât a fost preot aici, e ceva mai mare. Uliţele sunt înguste şi întortocheate, la fel ca văile. Casele mărunţele sunt aşezate care pe unde e ceva mai mult loc.
Din centrul satului, pe o uliţă ce pleacă în stânga, se ajunge la Casa Memorială Fefeleaga, ridicată cu doi ani în urmă de edilii comunei şi de autorităţile judeţene din Alba. Construcţia reproduce spaţiul tipic pentru locuinţele de acum 100 de ani, din Bucium.
În spatele casei memoriale, se văd două gospodării locuite. Doi dintre cei trei copii care au trăit ai personajului din nuvelă (Fefeleaga a avut, în realitate, şase copii, două fete şi patru băieţi; o fată şi doi băieţi au murit la doar câţiva ani de la naştere, iar ceilalţi doi băieţi au murit tineri, după ce şi-au întemeiat familii, la 35, respectiv 32 de ani - n.r.) şi le-au ridicat aici. Sunt situate un pic mai jos de râpa unde Sofia Danciu (numele adevărat al Fefelegii) îşi avea gospodăria şi chiar la poalele dealului de pe care căra pietre cu ceva milig
