Păstrarea memoriei la parametri optimi cât mai mult timp a devenit un subiect de interes pentru mulţi oameni de ştiinţă. De aceea, şi informaţiile despre lucrurile care o afectează sunt foarte variate şi, uneori, chiar contradictorii. «Memoria se deteriorează odată cu trecerea timpului»
Adevărat. Procesul natural de îmbătrânire presupune şi o deteriorare a celulelor nervoase de la nivelul creierului şi, implicit, a memoriei. Aceasta este concluzia mai multor studii în cadrul cărora specialiştii au testat capacităţile cognitive ale persoanelor de peste 60 de ani. Însă acestea se manifestă în special prin incapacitatea vârstnicilor de a învăţa lucruri noi. În schimb, memoria pe termen lung nu le este afectată de acest proces natural de reducere a capacităţilor cognitive.
«E normal să uităm lucruri mai puţin importante»
Parţial adevărat. Într-adevăr, e normal să mai rătăceşti lucrurile prin casă. E normal chiar să uiţi lucrurile mai puţin importante pe care le-ai făcut cu o zi în urmă. Asta pentru că procesul natural de deteriorare a creierului, care survine pe măsură ce înaintăm în vârstă, începe din zona hipocampusului, responsabilă cu memoria pe termen scurt. Dar dacă pierderile de memorie sunt frecvente, uităm evenimente importante şi ajungem să ne rătăcim pe drumuri cunoscute e cazul să consultăm un neurolog.
«Persoanele supraponderale şi obeze uită mai mult»
Adevărat. Cercetătorii de la Universitatea New Saint Louis din SUA au descoperit că leptina, un hormon ce are rolul de a induce senzaţia de saţietate, nu îşi mai face efectul în cazul persoanelor supraponderale şi obeze. Potrivit specialiştilor, în cazul acestora, hormonul ajunge cu întârziere la creier. Iar atunci când ajunge la creier, leptina afectează exact acele zone care sunt responsabile cu memoria şi cu învăţarea. De ace